Bye bye hi5

Zilele trecute m-am decis să renunț și la contul de hi5. Îmi ocupa prea mult timp cred…:)

No more manele

Nu credeam vreodată că o să ajung să renunţ la manele, și iată că s-a întâmplat și acest lucru. În trecut eram un înfocat de manele, devoram tot ce aparea nou și am ajuns la o colecție impresionantă de manele. Chiar și în liceu toți mă cunoșteau fiind  un mare „manlist”. Nici nu mă gândeam sa renunț la acest tip de muzică, nu mă afecta deloc nu eram genul de om care arata publicului muzica care o asculta, nu mergeam pe strada cu telefonul în mână având cea mai noua nebunie a lui Salam și nu înebuneam pe nimeni cu muzica mea (cel puțin așa cred eu). Culmea este ca cercul în jurul căruia mă învârteam nu asculta manele, ci alte genuri de muzică și niciodată nu au existat discuții între noi. Anul 2009 a venit cu schimbari majore la mine și tot în acest an am renunțat și la manele. Cum?… Sincer nici eu nu știu.  Dar voi spune cum am realizat eu că acest gen de muzica nu îmi mai dă nicio satisfacție. În tot acest timp ascultam și alte genuri de muzică, eram deschis la orice nu eram blocat doar pe un gen. Am început sa ascult radio-uri online kiss, zu, și cel care mi-a plăcut cel mai mult a fost Vibe Fm unde am găsit muzică care îmi placea și ma facea să ma simt bine. Dupa aia am început sa ascult și hip hop romanesc, și vocal trance. Așa într-o zi am realizat că nu am mai ascultat de ceva timp o manea, și am dat play la una și în acel moment am realizat că nu mai simt nimic că nu mai trezește absolut nimic în mine, chiar mă deranjau sunetele scoase. Am continuat prin ștergerea tuturor manelelor din laptop și a fost un lucru greu pentru că aveam o dilemă și îmi ziceam dacă asta o fi ceva de moment și așa stateam cu degetul pe tasta delete și ma gandeam sa o fac sau nu. Am facut-o și pot zice că primul folder a fost mai greu că restul parcă deveneau o ușurare pentru mine pe măsură ce apăsam delete-ul.

Nu am acum o părere rea despre cei care ascultă manelele, doar am fost și eu unul din ei dar pur și simplu nu mai cred acum când cineva o să îmi zică că nu este posibil să renunțe la acel ritm de manea. Totul este posibil…

Comentarii inutile adresate lui Puya

Aşa, nu am mai scris de foarte mult timp la mine pe blog şi cred că ar fi timpul să încep să scriu din nou şi nu din motivul că am un număr mare de cititori sau că trebuie să fac bani pe articolelele scrise, ci din simplu motiv că sunt frustrat pe cei care se iau de Puya. Este acuzat că a murit, ca nu mai este de cartier, că s-a dat pe muzică comercială ascultată de toţi cocalarii. Aşa şi… ce îi cu asta, vremurile se schimba, lumea se schimba, tot se schimba, deci nu înţeleg de ce nu s-ar schimba şi omul. Mie sincer imi place foarte mult că acum colaborează şi cu alţi artisti români care dau bine şi plac.

”Am ocheți de bagabond…”

Un bar din Lugoj, atmosferă plăcută, putin mai întunecat dar ok. Ușa se deschide și apare un baiat cu ochelari de aceia lucitori pe ochi de zici că te uiți în oglinda. Coboară scările și începe penibilul penibilului. Deoarece era mai întuneric in bar îi clar ca nu puteai vedea bine cu tot cu ochelari pe ochi, dar el se ambiționa să nu renunțe la ei și se ținea de toți pereți și de toate scaunele până s-a așezat. Cât de cretin poți fi să nu ț-i dai jos măcar până te așezi așa evitai să te facă toată lumea un cocalar.

Toaleta de benzinarie care se respecta

Zielele trecute mă aflam cu niște prieteni prin oraș și din cauză că am tot primit sesizări cum că rechinul meu are o roată mai moale am hotarat să merg să umflu roata prin oraș și să numai aștept până ajung acasa. Deoarece sunt genul de om căruia îi place să facă lucruruile singur, am hotărât să merg la o benzinărie să fac acest lucru, și anume la MOL. Ajung acolo parchez rechinul, rezolv treaba și mă îndrept în benzinărie să cer cheia pentru toaleta din spate. Ok o iau merg in spate rascucesc cheia și dau să deschid ușa. Prima încercare a eșuat, dar la a doua am reușit. Trebuia tras cam tare de ea pentru că agăța. Intru mă spăl pe mâini și dau să iau si săpun de acela lichid de îl găsim cam peste tot. Din păcate lipsea, zic ok lasa și dau să iau hartie de aia de șters pe mână, nu știu cum îi zice dar din păcate și asta lipsea. Păi la ce dracu ai toaleta închisă, pentru că se presupune că este folosită doar de clienți și mai ales ca să nu intre toți boschetarii, dar este așa de greu sa verifici în fiecare zi dacă este dotată cu toate cele necesare. Eu sunt obișnuit cu acest lucru că doar traiesc în România, dar un stăin care treca pe acolo și vedea lipsurile dintr-o benzinarie cu nume nu una de pe toate drumurile mărginașe, îi clar ce imagine își face.

Ești pițipoancă daca…

Am spus-o și am să o mai spun ca nu imi place această categorie de fată care se crede prințesa universului și doar ea are dreptate, doar ea are prioritate și doar ea este cea care este cool în adevăratul sens, iar tu ești cea mai josnică creatură de pe fața pământului. Am gasit pe un site câteva indicii prin care descoperi că ești o pițipoancă.

Asadar, esti/este pitipoanca daca:

1. Esti tunsa cu breton.
2. Iti faci buze de Angelina Jolie doar cu ajutorul rujului.
3. Ai telefon scump, pe care nu primesti nici un telefon.
4. Soneria telefonului e: cea mai difuzata piesa de la Kiss FM, o manea, ceva nastrusnic (cazy frog, te cauta un fraier etc.).
5. Garderoba ta contine: blugi cu talie joasa impodobiti din plin cu strasuri si/sau motive chinezesti (dragoni, flori, porumbei etc.) si/sau o fusta pe care o purtai la 15 ani in combinatie cu o pereche de colanti.
6. Fiecare propozitie din discutia cu prietena ta cea ma buna incepe cu fata – semn ca te-ai civilizat oleaca si nu mai folosesti fa.
7. Fiecare discutie la telefon se incheie cu te pup pa
8. Jobul tau presupune interactiunea cu lumea: vanzatoare in mall, ofiter de credite la BRD, sampler, fotomodel la auto-showuri, animatoare in discoteca.
9. Ai o masina despre care nu stii decat ca are 4 roti si un volan.
10. Detii o oja de culoare: magenta, cyan, rosu-carmin, negru, fuxia.
11. Stii sa gatesti: cereale cu lapte si apa plata cu lamaie.
12. Stii secretele tuturor discotecilor din oras (ce chelner serveste bine, unde e mai ieftin, cand sunt petrecerile la care vin oameni cu bani).
13. N-ai fost in viata ta la munte (daca ai fost, ai urcat in tocuri cui).
14. Contul de Haifaiv e primul lucru pe care-l verifici dimineata.
15. Te machezi in bar/in autobuz/in masina (in mers sau la semafor).
16. Daca te saluta pe strada unul chel mai negricios si mai mic de statura crezi ca te-a salutat Ronaldo. Daca nu e chel, e Cristiano Ronaldo (diferenta dintre cei doi e nesemnificativa pentru tine).
17. Daca proful de la facultate (drept, comunicare, economie) iti pune 4 inseamna ca are ceva cu tine. Daca-ti pune 10 inseamna ca te vrea.
18. Telefonul (verde, roz sau alta culoare nefireasca pentru un telefon) e cu clapita si e cel mai bun aparat foto pe care il poate concepe mintea ta.
19. Daca partenerul de discutie pronunta cuvantul metempsihoza ai senzatia ca te face bolnava mintal.
20. Te-ai enervat citind cele 19 indicii expuse mai sus, pentru ca se potrivesc in totalitate personalitatii tale si, desi le consideri niste chestii normale, te agaseaza gandul ca lumea te citeste de la o posta.

O săptămână mai plină

Așa a fost săptămâna aceasta ce este pe cale să se încheie. Am avut cam multe de făcut și de toate și cam puțin chef din partea mea. Nu a fost prima dată când  mi-am propus sa nu mai las toate lucrurile ce trebuie rezolvate, pe ultima sută de metri, și să fac ce pot din timp pentru a nu mă aglomera. Mă refer în special la temele, proiectele, și prezentările ce trebuie pregătite pentru facultate. Deci a fost o saptămână cam plină în care cafeaua și energizantul au fost prietenii mei cei mai buni. Ieri am avut ultima tema de predat si am terminat-o dea abia aseara tarziu, timp în care am baut un Coca Cola de 2 L și 2 energizante, și acu ce să mai dormi că era deja ora 4 dimineața si eu nu simțeam deloc că ma cuprinde somnul.

Până la Szeged

Nu am mai scris de ceva timp pe blog, poate că din lipsă de timp sau poate că nu imi gaseam starea de spirit necesara pentru a face o postare, așa ca astăzi o să scriu despre un mic drum până în Szeged Ungaria. Totul a început în momentul în care Vintagesoul m-a rugat să îl duc până la aeroportul Traian Vuia din Timișoara de unde avea sa ia avionul spre Roma. Am ajuns în aeroport chiar foarte de dimineață încât eram printre primii acolo și nici măcar la cafenea nu era deschis, așa că a trebuit să așteptăm până s-a deschis și să bem o cafea de dimineața . Într-un final am reușit să ies și cu mașina din parcare dupa ce m-am întors de la barieră înapoi că am uitat să platesc parcarea și nu m-i s-a deschis bariera. Pe drum sun un coleg să mă însoțească până în Ungaria și stabilim să ne întâlnim si să plecăm. Fiind duminică am călcat pragul mai multor case de schimb valutar până am găsit una deschisă și să schimbăm forinți.

Am ajuns cu bine în vamă la Cenad unde treci fără nicio problema, totul constând în prezentarea actelor ce durează maxim 1 minut și deja te afli pe teritoriu unguresc. Drumul este chiar bun, fără gropi cum eram obisnuit, circulația este bună, nu se merge cu viteză mare, deci putem vorbi de oarecare prudență în trafic din partea vecinilor noștrii. Nu poți spune că te afli pe un teritoriu chiar străin pentru că mai la tot pasul întâlneam mașini cu număr de TM. Szeged-ul pot zice că este un oraș draguț dar nu impresionant. Ce mi-a plăcut foarte mult a fost centrul unde am și băut o cafea la una din terasele amplasate acolo. Parcări zic ca sunt destule, am gasit sa parchez mașina fară nicio problema în centrul orașului în mai puțin de 5 minute. Aici beneficiezi de același sistem de parcare ca și în Timișoara dar fiind duminică nu am plătit parcarea pentru că nu este nevoie. Prețurile în supermarket nu m-i s-au parut cu mult diferite de ale noastre, existând chiar și unele produse ce costau mai mult decât la noi.

La întoarcere am fâcut sensul giratoriu și am intrat și în Mako. Un fel de sat, pentru că nu este foarte mare în care găsești mai de toate. Per total mi-a plăcut pe unde am fost și cu siguranță voi mai ieși duminica la o plimbare pe acolo.

Am ieşit in stradă

Da, ieri am ieşit în strada sa facem protest împotriva Ecaterinei Andronescu şi deciziilor ei. Ajuns in complex mi-am savurat o cafea la un bar în apropierea locului de întâlnire al studenţilor de unde avea sa înceapa protestul. La 11:30 eram pe terenul acela de fotbal din fata la Tequila si aşteptam să văd ce se întamplă şi cum se întâmplă. Prima impresia pe care am avut-o în legătură cu evenimentul a fost ca o sa fie în zadar deoarece erau foarte puţini studenţi veniţi să îşi susţină cauza. Acest lucru s-a schimbat pe măsură ce timpul trecea şi s-a adunat un număr considerabil de protestanţi pentru a începe.

Am trecut cu toţii pe Aleea Studenţilor, iar ce nu mi-a plăcut a fost că mulţi stateau cocoţaţi pe geamurile de la camine şi se uitau ca nişte mamifere pierdute în spaţiu, în  loc să coboare si să n-i se alăture pentru a-şi susţine drepturile. Prima oprire a fost la UVT în faţa, a doua la UPT şi după aia ne-am îndreptat cu toţii în Piaţa Operei că doar acolo merg toţi care vor să se facă auziţi. Mi-a plăcut că am fost susţinuţi şi de unii şoferi şi că au avut răbdare cu noi că i-am blocat în trafic până trceam strada. Am mai fost susţinuţi şi de nişte pensionari care erau pe centru şi ne aplaudau.

Spre final a ieşit totul bine părerea meaşi chiar sper să se schimbe situaţia actuală.

Sicriul roz

Se află la câţiva paşi de Spitalul Judeţean din Timişoara şi îşi aşteaptă “fericitul”posesor